2010: Politică vs. Economie (II)
III. Tulburări sociale, populism, naţionalism, protecţionism.Ca urmare a crizei economice tulburările sociale au sporit ca frecvenţă şi intensitate pe parcursul anului trecut dar, pentru 2010, se preconizează o şi mai pregnantă acutizare a acestora, pe măsură ce măsurile de redresare economică impun eliminarea infuziilor de capital cu rol stimulativ ceea ce va duce la o creştere accentuată a şomajului.
Aceste tulburări ar putea determina lumea politică să adopte măsuri populiste, cu efecte economice negative, în lumina nevoii de capital electoral.
Creşterea preţului la materii prime ar putea declanşa, mai ales în Africa şi America Latină, reacţii de naţionalizare a resurselor a căror consecinţă imediată ar fi expropierea investitorilor străini.
O creştere a protecţionismului din cauza crizei mondiale este o chestiune aprig dezbătută de analişti. Unii dintre aceştia au redactat un raport în care identifică zeci de măsuri cu potenţial protecţionist adoptate, peste tot în lume, în ultimele luni ale anului 2009 dar reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Comerţului au declarat că nu există motive de îngrijorare şi nu au fost înregistrate derapaje majore.
Puncte de interes:
(a) Declanşarea de tulburări sociale în Europa, în special în Letonia şi Grecia, statele cele mai expuse la astfel de evenimente. Acestea ar putea constitui un semnal pentru alte state din zonă şi ar putea fi dublate e atacuri xenofobe asupra minorităţilor.
(b) Creşterea dramatică a preţurilor materiilor prime, în special la cele alimentare.
(c) Recrudescenţa măsurilor sau retoricii protecţioniste, în special între China şi Statele Unite. Declaraţii ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului cu referire specifică la creşterea cazurilor de măsuri protecţioniste.
IV. Crize neprevăzute.
Un risc deosebit îl reprezintă acutizarea disputei asupra programului nuclear iranian, în special pentru pieţele energetice.
Coreea de Nord reprezintă un alt element de risc impredictibil, cu evenimente potenţiale ce includ declanşarea unui război cu vecinul de la sud sau un val unionist declanşat de decesul lui Kim Jong-il. Ambele evenimente, un război ce se anunţă de durată sau o mişcare unionistă, ar putea avea efecte devastatoare asupra economiei Coreei de Sud.
Analiştii estimează că Al-Qaeda va încerca să determine declanşarea unui conflict nuclear între India şi Pakistan. Chiar fără "ajutorul" oraganizaţiei teroriste guvernul pakistanez, slab şi ameninţat din mai multe direcţii simultan, ar putea utiliza India ca debuşeu pentru mânia populară.
Semne de declanşare a unor noi crize cu impact asupra economiei:
(a) Escaladarea problemei iraniene. Occidentul recurge la impunerea de sanţiuni. Acutizarea problemelor interne ale Iranului cu semne de declanşare a unui război civil.
(b) Agravarea stării de sănătate a preşedintelui nord-coreean sau intensificarea discursului său anti-imperialist.
(c) Sporirea numărului conflictelor armate la graniţa dintre India şi Pakistan.
Dacă situaţia pe plan internaţional este oarecum incertă, cu numeroase variabile ce pot afecta calculul unei prognoze economice, în România situaţia e cât se poate de clară. Guvernul pare să fi primit cele 7 barje încărcate cu vopsea lavabilă roz-bonbon şi a început deja să o împrăştie cu dărnicie în timp ce un grup de cercopiteci, promovaţi pe criterii obscure la rangul de analişti financiari, se vor strădui să ne demonstreze că guvernanţii sunt nişte idioţi patetici ce trebuie îndepărtaţi rapid. Ca întotdeauna adevărul e undeva la mijloc.