Hai să fim serioşi!
Am trăit 44 de ani (minus perioada în care mi-am servit ţara peste hotare) în România cu speranţa că, într-o bună zi, undeva în capul pătrat al românilor se va produce un declic ce-i va scoate din marasmul cretinismului pur în care se scaldă cu o voioşie debordantă.
Vă spun astăzi cu mâna pe inimă că în ţara nu se pot vieţui normal decât moluştele ce savurează geniul artistic al Oanei Zăvoranu sau performanţele jurnalistice ale lui Mircea Badea.
Avem un Parlament infectat de două mari grupuri infracţionale (formaţiunea Patriciu şi facţiunea Voiculescu-Iliescu) care, bazându-se pe un hăţiş legislativ minuţios creat şi perfecţionat vreme de douăzeci de ani, îşi permit să desfăşoare operaţiuni cu caracter mafiot la lumina zilei şi culmea, în deplină legalitate.
Media este la pământ, apare în spaţiul public tema miliardelor "evaporate" de la Fondul Naţional de Dezvoltare şi toată lumea comentează verigheta lipsă a lui Băsescu pentru că e de interes naţional şi are legătură cu starea sa de sănătate, nu-i aşa Radu?
Golanii Antonescu şi Ponta se comportă ca pe maidanul din spatele şcolii la consultările cu Preşedintele iar cetăţenii sunt informaţi că Preşedintele doreşte să provoace scandal. Din nou. Pentru că e bolnav, nu-i aşa Radu?
De cealaltă parte avem timida contrapondere a câtorva bloggeri cu un trafic undeva între 500 şi 5.000 de vizualizări zilnice ceea ce se traduce în 200 până la 2.000 de vizitatori unici. Chiar dacă dublăm aceste cifre şi tot nu vom ajunge la puterea de pătrundere a unor jigodii de teapa "prestatorilor" de la Realitatea şi Intact. Şi chiar şi această minimă "influenţă" este în pericol pentru că au început "manevrele" şi în lumea virtuală. Nu credeţi? Ia priviţi cine jurizează secţiunea "Politică" la RoBlogFest. Numele Adrian Năstase vă spune ceva?
A, era să uit de reprezentaţii actuali ai "puterii". Sincer, nu mi-am închipuit că pot exista atâţia oameni cu pretenţii care să fie complet lipsiţi de şira spinării. Chiar dacă sunt terfeliţi, jigniţi şi ridiculizaţi grobian zi de zi, ei sunt orbi, muţi şi surzi. Aşa se face că lichelele ciutăceşti şi ciuviciene, în loc să dea cu subsemnatul în mii de procese de calomnie, stau ziua întreagă "pe sticlă" şi le povestesc milioanelor de telespectatori despre urmaşa lui Goebbels, Elena Udrea, un mutant politic singular, care a avut tupeul să ia taurul de coarne şi urmează a se judeca cu Olguţa Vasilescu cea zglobie (fără şanse de câştig, desigur, maşinăria avocaţilor mafioţi din PSD fiind de o eficacitate puţin întâlnită).
Ţara asta nu se va face bine niciodată, singura speranţă de îndreptare fiind mult prea radicală pentru a putea fi măcar pomenită. Iată de ce eu zic să fim serioşi şi să ne vedem de ale noastre, eu unul, cel puţin, nu mai sunt dispus să duc o luptă fără finalitate şi de care nimeni nu are nevoie. Dacă cei de partea cărora te poziţionezi nu sunt câtuşi de puţin interesaţi de imaginea lor, eu de ce să-mi sacrific timpul liber şi energia?
Blogul acesta nu se închide dar linia pe care o va urma de acum încolo va fi mult mai apropiată de preocupările mele personale.
Să auzim de bine!
P.S. Urarea din final sună sarcastic? Perfect.