John Singer Sargent (1856 - 1925)
John Singer Sargent s-a născut în anul 1856, la Florenţa, în familia unui doctor american expat. A studiat pictura în Italia şi în Franţa dar a fost puternic impresionat şi influenţat de stilul operelor lui Velázquez pe care le-a studiat în cursul unei călătorii efectuate în Spania, în anul 1870.
În 1884 a stârnit rumoare la Salonul de la Paris unde a expus lucrarea "Madame Pierre Gautreau". Pictura, absolut inocentă potrivit canoanelor sociale contemporane, exhibată sub numele "Madame X", a provocat un val de proteste întrucât era considerată a fi provocator de erotică. Acest scandal l-a determinat pe Sargent să se mute în Anglia unde avea să devină, în doar câţiva ani, cel mai de seamă portretist al Albionului.
John Singer Sargent se înscrie în galeria artiştilor rubensieni flegmatici: urban, poliglot, dezinvolt cu lorzii şi milionarii de pe urma cărora şi-a construit un trai îndestulat, extrovertit, un excelent muzician şi un intelectual rasat, iubea călătoriile şi mesele la restaurant fără a fi însă împovărat cu excesele unui boem pur-sânge. Viaţa sa, cu câteva mici excepţii, a fost compusă dintr-o serie necontenită de succese şi nu a semănat sub nici un aspect cu ceea ce este îndeobşte portretul standard al vieţii de artist: agonie spirituală, insuficienţă materială, boli incurabile etc. Până şi moartea i-a fost atipică şi lipsită de dramatism.
Tuşele sale largi şi tăioase ca şi paleta diamantină invocă senzaţia de accidental, de stop-cadru spontan. Sargent a găsit resursele să fie surprinzător de nerepetitiv în portretistica sa, adaptându-se caracteristicilor particulare ale fiecărui model în vreme ce utiliza cu măiestrie elementele de recuzită şi tehnicile de randare pentru a sugera clasa şi, uneori, ocupaţia subiectelor sale. Cele mai bune portete ale sale sunt cele în care artistul reuşeşte să-şi surprindă subiecţii în posturi naturale, neregizate.
După 1910 artistul renunţă complet la portretistică şi îşi dedică restul vieţii frescelor şi peisajelor în acuarelă. Stilul său stenografic împinge limitele transparenţelor şi fluidităţii dincolo de experimentele lui Joseph Mallord William Turner şi Winslow Homer, reuşind uneori să creeze capodopere profetice sau, cel puţin, accidental expresioniste.
În 25 Aprilie 1925, la vârsta de 69 de ani John Singer Sargent moare în somn în urma unui atac de cord declanşat, se pare, de febra pregătirilor pentru călătoria de întoarcere din Boston la reşedinţa sa londoneză.