0725-BAZATA
I se spune Futeanu iar cunoscătorii din lumea bună o alintă, cu duioşie, Fefeleaga. Aceiaşi cunoscători ştiu şi de ce. Provenită din excelenta pepinieră a Bacăului - aidoma Columbencei al cărei destin este surprinzător de asemănător - Bazata, după o copilărie nefericită şi un stagiu de "pregătire" la o fiţuică locală, ajunge în 1991 (19 ani - abia dată în pârg) să lucreze pentru... Tăriceanu, care, pe vremea aceea, dacă ar fi să dăm crezare clevetitorilor, era furnizor de curve de lux pentru protipendadă. Potenţialul tinerei moldovence este rapid exploatat de "omul de afaceri" care o dă în "locaţie de gestiune" unui om de afaceri ceva mai pârguit (curat povestea Columbencei, nenicule!). Dar să o lăsăm chiar pe protagonistă să ne spună cum s-au petrecut lucrurile:
S-a întâmplat în 1992. Eram jurnalistă (! - n.n.) la Radio Contact şi fusesem trimisă, în locul unui coleg de la sport, la Romanian Open Tenis, la Arenele Romane. Eram destul de timorată, pentru că nu mă pricepeam la sport (!!! şi nu ţi-a dat de bănuit la neuronul? - n.n.) – şi la tenis cu atât mai puţin – dar şi pentru că în tribună se afla patronul meu, domnul Călin Popescu Tăriceanu (...).Mă rog, povestea continuă cu câteva detalii siropoase, cum a fugit ea tare, tare însă s-a gândit că cel mai bine ar fi să se împiedice etc. Cert este că din acest moment cariera fostei provinciale nefericite o ia pe o pantă ascendentă, ajunge mare editor de nu ştiu ce la televiziunea turnătorului Voiculescu, asociată în firme cu Camelia Voiculescu - fata turnătorului menţionat - înşiră licenţele ca pe mărgele (Filologie, ASE, Finanţe) iar bărbaţii, conform aceloraşi clevetitori, şi mai abitir (Cornelius Roşiianu, Isărescu, Sorin Dimitriu, Agathon, Sechelariu, Hrebenciuc, Voiculescu etc.). Între timp scrie poezele ba chiar le publică (are fata editură, îşi permite).
La un moment dat am ramas "blocată" (ca să vezi potriveala dracu'! - n.n.) în loja VIP-urilor, pentru că începuse meciul. Un domn din stânga mea a intrat în vorbă cu mine. Am fost foarte distantă, ba chiar respingatoare, pentru că mi se parea total deplasat ca un bărbat cu intenţii serioase (!!! - n.n.) să-mi facă fel de fel de confesiuni despre viaţa lui, despre fostele lui căsătorii...
Cu toate acestea moldoveanca nu pune pasiune nici în finanţe, nici în literatură, nici măcar în "operaţiunea" care i-a atras porecla Fefeleaga. Pasiunea vieţii sale, ceea ce o face să tresară şi să se înfioare de plăcere este şantajul în cea mai brută formă a sa, direct, vulgar, primitiv şi tocmai de aceea, atât de eficient.
Poate cea mai reprezentativă operaţiune de şantaj reuşită de Bazata este cazul "Residenz", atacul moldovencei asupra proiectului imobiliar năşit de Ţiriac. Iată ce scria fiţuica financiară a fioroasei şantajiste în 15 August 2008:
Din cauza unor neînţelegeri între dezvoltator şi oficiul de cadastru, livrarea apartamentelor din prima fază a proiectului Residenz întârzie de mai bine de 8 luni (...) Suntem la jumătatea lunii august 2008 şi încă nu s-a mutat niciun locatar, deşi blocurile din prima fază sunt gata de câteva luni. (...) La mai bine de două luni şi jumătate de la expirarea termenului asumat, nu s-a semnat încă niciun contract, iar locatarii au rămas la stadiul de „viitori“, chiar dacă apartamentele sunt gata, spaţiile verzi din jurul blocurilor de asemenea, s-a deschis şi magazinul Plus din incintă, iar imobilele din faza a doua sunt şi ele finisate în exterior. Macaralele albăstrii care trudesc la faza a treia râd în soare, acelaşi soare către care sunt îndreptaţi ochii celor care au crezut în rigoarea germană a afacerilor derulate de Ion Ţiriac.Rezultatul acestui articol exemplar pentru o acţiune de şantaj în presă, nu se lasă foarte mult aşteptat, la 7 Aprilie 2009, pe site-ul Residenz aparând următoarele:
Gabriela Vrânceanu Firea este noul proprietar al unui apartament de 3 camere în cartierul german Residenz. Vedeta a semnat astăzi cu Grupul Ţiriac Imobiliare şi dezvoltatorul german LBBW Immobilien GmbH contractul de vânzare cumpărare pentru noua proprietate în care va locui mama sa.Ca să vezi coincidenţă nu-i aşa? Acuma, bine, de semnat a semnat dar de plătit (aproximativ 120.000 de Euro) o fi plătit? Asta-i întrebarea, vorba colegului lui Mircea Badea, beneficiarul de drepturi de autor William Shakespeare.