Somalia: Pilula neputinţei (I)
60 de milioane USD.
Ştiţi ce reprezintă această sumă? Este totalul răscumpărărilor încasate anul trecut, de grupurile de piraţi ce acţionează în apele din zona coastelor somaleze, pentru eliberarea a 300 de membri ai echipajelor celor 47 de nave capturate.
Recordul absolut îl deţine răscumpărarea de 7 milioane USD plătită recent pentru petrolierul Maran Centaurus şi cei 28 de marinari ambarcaţi pe acesta. Cel mai surprinzător efect al acestor acte de piraterie nu este îmbogăţirea rapidă a piraţilor ci decizia Chinei, care de obicei nu agrează amestecul în "afacerile interne" ale altora, mai ales când vine vorba de spinoasa problemă a drepturilor omului, de a se alătura efortului internaţional de stăvilire a fenomenului pirateriei din această parte a globului. Desigur, nu din dorinţa de a sări în ajutorul Uniunii Europene şi Statelor Unite ci din cel mai pur calcul economic. Din ce în ce mai multe vase chinezeşti, care străbat zona încărcate cu bunuri din cele mai diverse destinate pieţelor emergente din Africa, au început să fie atacate, ultimul incident de acest fel înregistrându-se în Octombrie 2009 când piraţii somalezi au capturat cargobotul De Xin Hai.
Cu sau fără implicarea Chinei măsurile de contracarare a acţiunilor piratereşti nu par a avea efectul scontat putându-se observa o recrudescenţă a acestora, pe fondul unei îndrăzneli crescânde a piraţilor ce patrulează în prezent o zonă de peste 1.000 de mile marine, între zona de coastă a Somaliei, Golful Aden şi Oceanul Indian.
Conform reprezentanţilor forţelor navale dislocate în zonă de Uniunea Europeană şi Statele Unite numărul atacurilor a crescut dar rata de succes a acestora este din ce în ce mai mică, rod al măsurilor întreprinse până acum, măsuri printre care se remarcă flotila de avioane fără pilot ce patrulează zona fără încetare şi eficientizează activitatea navelor de suprafaţă care pot interveni mai rapid în vederea capturării piraţilor surprinşi în flagrant.
De asemenea, se remarcă o schimbare de atitudine a navelor ce străbat zona, căpitanii acestora fiind din ce în ce mai receptivi la măsurile de securitate recomandate care includ navigarea cu viteză maximă, păstrarea contactului permanent cu forţele navale internaţionale, "dotarea" cu sârmă ghimpată a zonelor prin care piraţii ar putea urca la bord.
Autorităţile din Seychelles, îngrijorate de perspectiva pierderii veniturilor generate de pescuit şi turism, au luat o hotărât să permită vaselor de pescuit, ce operează în apele lor teritoriale, să deţină la bord armament cu care să se apere de atacuri. Iniţiativa lor rămâne deocamdată singulară, celelalte state din zonă ezitând să aplice măsuri similare sub pretextul îngrijorării faţă de riscurile la care ar putea fi supuşi eventualii ostatici.
Ştiţi ce reprezintă această sumă? Este totalul răscumpărărilor încasate anul trecut, de grupurile de piraţi ce acţionează în apele din zona coastelor somaleze, pentru eliberarea a 300 de membri ai echipajelor celor 47 de nave capturate.
Recordul absolut îl deţine răscumpărarea de 7 milioane USD plătită recent pentru petrolierul Maran Centaurus şi cei 28 de marinari ambarcaţi pe acesta. Cel mai surprinzător efect al acestor acte de piraterie nu este îmbogăţirea rapidă a piraţilor ci decizia Chinei, care de obicei nu agrează amestecul în "afacerile interne" ale altora, mai ales când vine vorba de spinoasa problemă a drepturilor omului, de a se alătura efortului internaţional de stăvilire a fenomenului pirateriei din această parte a globului. Desigur, nu din dorinţa de a sări în ajutorul Uniunii Europene şi Statelor Unite ci din cel mai pur calcul economic. Din ce în ce mai multe vase chinezeşti, care străbat zona încărcate cu bunuri din cele mai diverse destinate pieţelor emergente din Africa, au început să fie atacate, ultimul incident de acest fel înregistrându-se în Octombrie 2009 când piraţii somalezi au capturat cargobotul De Xin Hai.
Cu sau fără implicarea Chinei măsurile de contracarare a acţiunilor piratereşti nu par a avea efectul scontat putându-se observa o recrudescenţă a acestora, pe fondul unei îndrăzneli crescânde a piraţilor ce patrulează în prezent o zonă de peste 1.000 de mile marine, între zona de coastă a Somaliei, Golful Aden şi Oceanul Indian.
Conform reprezentanţilor forţelor navale dislocate în zonă de Uniunea Europeană şi Statele Unite numărul atacurilor a crescut dar rata de succes a acestora este din ce în ce mai mică, rod al măsurilor întreprinse până acum, măsuri printre care se remarcă flotila de avioane fără pilot ce patrulează zona fără încetare şi eficientizează activitatea navelor de suprafaţă care pot interveni mai rapid în vederea capturării piraţilor surprinşi în flagrant.
De asemenea, se remarcă o schimbare de atitudine a navelor ce străbat zona, căpitanii acestora fiind din ce în ce mai receptivi la măsurile de securitate recomandate care includ navigarea cu viteză maximă, păstrarea contactului permanent cu forţele navale internaţionale, "dotarea" cu sârmă ghimpată a zonelor prin care piraţii ar putea urca la bord.
Autorităţile din Seychelles, îngrijorate de perspectiva pierderii veniturilor generate de pescuit şi turism, au luat o hotărât să permită vaselor de pescuit, ce operează în apele lor teritoriale, să deţină la bord armament cu care să se apere de atacuri. Iniţiativa lor rămâne deocamdată singulară, celelalte state din zonă ezitând să aplice măsuri similare sub pretextul îngrijorării faţă de riscurile la care ar putea fi supuşi eventualii ostatici.
Publicat de: Mihai (C.T.)
Data: 4 februarie 2010 (07:00)
Arhivat în: Africa, China, Internaţional, Piraterie, Somalia, Statele Unite, Uniunea Europeană
Data: 4 februarie 2010 (07:00)
Arhivat în: Africa, China, Internaţional, Piraterie, Somalia, Statele Unite, Uniunea Europeană