Etica şi politica autohtonă (II)
Măsuri
Abilitatea de a distinge între acţiunile şi activităţile corecte şi cele incorecte din punct de vedere moral şi dorinţa de utilizare a acesteia este prezentă la un număr din ce în ce mai mic de oameni politici, deşi societatea are stringentă nevoie de ea. Tocmai de aceea, întrucât etica cere o perioadă îndelungată de timp pentru inoculare, este necesar ca lipsa acesteia să fie temporar suplinită de un set de măsuri coercitive. Aceste măsuri cu caracter punitiv vor constitui un surogat de etică până ce viitorii lideri ai partidelor politice, cei de astăzi sunt fără speranţă, vor găsi înţelepciunea de a se aşeza la masa tratativelor în vederea elaborării unui Cod de Conduită care să conţină minime principii de moralitate în activitatea partidelor şi a parlamentarilor, deschizând astfel calea inoculării, picătură cu picătură, a eticii în lumea politică.
Astfel, prin interzicerea accesului în partide şi Parlament a hoţilor, delatorilor, escrocilor etc. cetăţenii vor fi siguri că, la alegeri, în faţa lor se prezintă oameni ale căror vorbe nu sunt doar discursuri sforăitoare şi ale căror acţiuni şi activităţi parlamentare ori de demnitate publică nu vor fi destinate înavuţirii neruşinate a lui sau a apropiaţilor săi.
Concluzii
Nu avem nevoie de prea multă osteneală, privind zi de zi ce se petrece în politica românească, ce oameni imorali ne hotărăsc destinul, ce proşti, habotnici, descreieraţi ne conduc, pentru a ne da seama că politica fără etică este un dezastru total sau, mai degrabă, un eşec colosal. E ca un om căruia i-a fost smuls sufletul.
Este posibil ca acel Cod de Conduită să nu fie eficient sau să genereze rezultate sub aşteptări dar ar trebui măcar să i se dea o şansă. Cred că un asemenea instrument este de preferat măsurilor coercitive pentru că acestea implică doar răspunderea materială, fără a produce efecte la nivelul responsabilităţii morale. Dar impunerea codului trebuie să fie un act de voinţă politică asumat conştient de toate partidele politice astfel încât să existe şi presiunea necesară pentru aplicarea acestuia.
Privind la tinerii politicieni din zilele noastre am ajuns să cred că fac parte dintr-o generaţie care nu va apuca să vadă acele zile în care Corupţia nu va mai merge la braţ cu Politica, în plină zi, pe Strada Mare, scoţând limba la Cetăţeni. Şi zău ar fi păcat.
Abilitatea de a distinge între acţiunile şi activităţile corecte şi cele incorecte din punct de vedere moral şi dorinţa de utilizare a acesteia este prezentă la un număr din ce în ce mai mic de oameni politici, deşi societatea are stringentă nevoie de ea. Tocmai de aceea, întrucât etica cere o perioadă îndelungată de timp pentru inoculare, este necesar ca lipsa acesteia să fie temporar suplinită de un set de măsuri coercitive. Aceste măsuri cu caracter punitiv vor constitui un surogat de etică până ce viitorii lideri ai partidelor politice, cei de astăzi sunt fără speranţă, vor găsi înţelepciunea de a se aşeza la masa tratativelor în vederea elaborării unui Cod de Conduită care să conţină minime principii de moralitate în activitatea partidelor şi a parlamentarilor, deschizând astfel calea inoculării, picătură cu picătură, a eticii în lumea politică.
Astfel, prin interzicerea accesului în partide şi Parlament a hoţilor, delatorilor, escrocilor etc. cetăţenii vor fi siguri că, la alegeri, în faţa lor se prezintă oameni ale căror vorbe nu sunt doar discursuri sforăitoare şi ale căror acţiuni şi activităţi parlamentare ori de demnitate publică nu vor fi destinate înavuţirii neruşinate a lui sau a apropiaţilor săi.
Concluzii
Nu avem nevoie de prea multă osteneală, privind zi de zi ce se petrece în politica românească, ce oameni imorali ne hotărăsc destinul, ce proşti, habotnici, descreieraţi ne conduc, pentru a ne da seama că politica fără etică este un dezastru total sau, mai degrabă, un eşec colosal. E ca un om căruia i-a fost smuls sufletul.
Este posibil ca acel Cod de Conduită să nu fie eficient sau să genereze rezultate sub aşteptări dar ar trebui măcar să i se dea o şansă. Cred că un asemenea instrument este de preferat măsurilor coercitive pentru că acestea implică doar răspunderea materială, fără a produce efecte la nivelul responsabilităţii morale. Dar impunerea codului trebuie să fie un act de voinţă politică asumat conştient de toate partidele politice astfel încât să existe şi presiunea necesară pentru aplicarea acestuia.
Privind la tinerii politicieni din zilele noastre am ajuns să cred că fac parte dintr-o generaţie care nu va apuca să vadă acele zile în care Corupţia nu va mai merge la braţ cu Politica, în plină zi, pe Strada Mare, scoţând limba la Cetăţeni. Şi zău ar fi păcat.
Prima parte a articolului
Etica şi politica autohtonă (I)