Politica negativă (II)
Principalele metode de aplicare a politicii negative
1. Alegaţii despre activităţile politice curente ale oponentului
Deşi acestea par relativ simplu de verificat şi demontat realitatea din "teren" este cu totul alta. Dacă declari public şeful guvernului promovează legi neconstituţionale şi apoi aduci în media o haită de "jurişti" de partid care perorează cu orele "interpretând" până la deformare totală textul Constituţiei cetăţeanul de rând va tinde să dea crezare "domnilor şcoliţi". Adevărul este atât de simplu de manipulat iar politrucii sunt nişte broaşte atât de râioase încât electoratul ar trebui supus unei campanii de "vaccinare" bazată pe informare continuă şi pertinentă.
2. Alegaţii despre fapte din trecutul oponentului
Mâna sus cei care n-au făcut o trăznaie mai groasă în tinereţe sau copilărie! Atacurile de acest tip nu numai că sunt greu de verificat dar incumbă şi o problemă de intimitate, în fond câţi dintre noi ar accepta cu lejeritate să-i fie investigat trecutul în cele mai mici detalii. Ori tocmai aici intervine dificultatea ce cauzează eşecul acestui tip de campanie, pentru că tendinţa naturală a oamenilor este aceea de a uita şi a ierta "păcatele tinereţii", cu excepţia cazurilor când faptele invocate sunt deosebit de grave iar cel care le reclamă are dovezi solide care-i pot susţine declaraţiile.
3. Alegaţii despre ceea ce va face oponentul în viitor
Această tactică este, indubitabil, cea mai des utilizată întrucât, aplicată ca la carte, se poate dovedi extrem de eficientă iar riscurile de decredibilizare sunt foarte mici pentru atacator, în afara cazurilor în care acesta pierde alegerile iar "profeţiile" sale se confruntă cu neîndurătoarea realitate.
4. Alegaţii asupra lipsei de etică a oponentului
În acest caz totul depinde de imaginaţia adversarilor. Gama căilor de atac este foarte largă şi adăugarea în ultima vreme a "argumentelor" tehnologice de genul trucajelor computerizate face imposibilă o analiză punctuală a fenomenului.
Din acelaşi articol
Politica negativă (I)Politica negativă (III)