Nigeria: Povestea fără de sfârşit (I)
De 50 de ani încoace Nigeria trăieşte cu frica obsedantă de dominaţia etnică, regională şi religioasă iar majoritatea eforturilor politice sunt îndreptate în direcţia domolirii tendinţelor de instaurare a unei asemenea dominaţii.
Oraşul Jos, capitala regiunii Plateau, a devenit în acest răstimp un fief al manifestărilor de intoleranţă religioasă şi scena a numeroase acte de violenţă extremă, de la masacre la incendieri, un etern conflict fără învinşi sau învingători. Numai bilanţul încleştărilor de săptămâna trecută, care au cuprins oraşul şi împrejurimile sale, se ridică la aproximativ 500 de morţi, peste două treimi dintre aceştia fiind musulmani.
În perioada Primei Republici existau trei grupuri etnice majoritare pe tot cuprinsul Nigeriei - Hausa, Yoruba şi Igbo. După 1967, încercările recurente de consolidare statală au creat noi curente hegemonice prin care foste grupuri minoritare au dobândit ascendent asupra vecinilor mai slabi. Nigeria a fost angrenată într-un proces distructiv de cristalizare a unor noi minorităţi pe baza orientărilor politice.
Separaţia minoritate/majoritate este extrem de fluidă şi în permanentă schimbare ceea ce duce la modificări bruşte ale raportului de putere şi schimbări repetate a statutului învins/învingător având ca rezultat apariţia unor puternice tensiuni politice.
Profilul social al societăţii nigeriene determină încercări constante ale majorităţilor efemere de a oprima şi marginaliza cât mai mult cu putinţă minorităţile de conjunctură. Acest proces adânceşte din ce în ce mai mult problemele legate de identitatea politică şi tendinţele de dominaţie şi duce, încetul cu încetul, la cristalizarea unor poziţionări ideologice intolerante bazate pe negarea drepturilor civice şi politice ale "celorlalţi".
Data: 25 ianuarie 2010 (08:00)
Arhivat în: Africa, Internaţional, Nigeria, Religie