Tibet: Lama din coasta Chinei (IV)
Albionul intră în joc
Mijlocul secolului al XIX-lea în Asia Centrală a fost marcat de "Marele Joc", o competiţie acerbă între Rusia şi Marea Britanie pentru influenţă şi control în zonă. Rusia a "lucrat" în special dincolo de hotarul său sudic, în încercarea de a-şi asigura accesul la porturile cu ape calde şi de a forma o zonă tampon între propriul teritoriu şi Imperiul Britanic în expansiune. Britanicii, percepând mişcările Rusiei ca pe o ameninţare, au iniţiat o expansiune către nord, pornind din India, sub pretextul apărării "Perlei Coroanei Britanice" de influenţa expansioniştilor.
În tot acest "joc" Tibetul a picat, ca de obicei, la mijloc. În aceeaşi perioadă puterea şi influenţa Chinei erau într-un puternic declin evidenţiat de înfrângerile suferite în Războaiele Opiului sau cu ocazia Răscoalei Taiping ori Revoltei Boxerilor. Această stare de fapt a însemnat pentru Tibet traversarea unei lungi perioade de incertitudine, marcată mai ales de tratatul comercial şi frontalier încheiat în 1893, între India Britanică şi China, ce definea graniţa dintre Sikkim şi Tibet. Evident, tibetanii resping termeni tratatului şi, ca urmare, 10.000 de britanici invadează Tibetul în 1903. În urma acestei operaţiuni tibetanii sunt obligaţi să încheie un tratat cu invadatorii, contrasemnat de China, Nepal şi Bhutan, prin care britanicii îşi asigurau controlul parţial asupra treburilor interne ale Tibetului.
În 1904, sfătuit de un discipol rus, Al Treisprezecelea Dalai Lama, Thubten Gyatso, fuge din ţară şi ajunge în Mongolia. Aproape imediat China declară abdicarea lui Dalai Lama şi îşi proclamă suveranitatea nu doar asupra Tibetului ci şi asupra Nepalului şi a Bhutanului. Thubten Gyatso pleacă din Mongolia la Beijing pentru a discuta situaţia apărută cu Împăratul dar refuză categoric să se prosterneze în faţa acestuia. În 1908 Dalai Lama părăseşte Beijingul şi se întoarce în Lhasa şi, dezamăgit de politica Chinei în privinţa Tibetului, începe să reorganizeze guvernarea locală. China reacţionează prompt şi trimite în Tibet o forţă expediţionară de 6.000 de oameni care-l obligă pe Thubten Gyatso să fugă din nou, de data aceasta în Darjeeling, India. În 1911 Revoluţia Xinhai pune capăt dinastiei Qing, prilej pentru tibetani să izgonească trupele chineze din Lhasa şi să pregătească întoarcerea lui Dalai Lama ce avea să se producă un an mai târziu. Guvernul revoluţionar chinez, proaspăt instalat, transmite scuzele sale oficiale pentru insultele aduse de dinastia Qing şi se oferă să-l reînscăuneze pe Dalai Lama. Thubten Gyatso respinge oferta chinezilor şi emite o proclamaţie în care declară: "Suntem o naţiune mică, religioasă şi independentă". În 1913 Dalai Lama îşi asumă controlul total asupra politicii interne şi externe tibetane şi începe negocieri directe cu puterile străine în timp ce lansează o amplă reformă internă în justiţie şi educaţie.
În 1914 reprezentanţii Marii Britanii, Chinei şi Tibetului se reunesc la Simla pentru a negocia un tratat destinat marcării graniţelor dintre India şi vecinii săi nordici. Acordul de la Simla stipula dreptul Chinei de a guverna Tibetul Interior (provincia Qinghai) şi recunoştea autonomia Tibetului Exterior sub guvernarea lui Dalai Lama. Tot prin termenii acordului, atât China cât şi Marea Britanie, se angajau să respecte integritatea teritorială a Tibetului şi să se abţină de la orice ingerinţă în modul de administrare a Tibetului Exterior. Din nefericire China a părăsit conferinţa, fără să semneze tratatul, după ce Marea Britanie a pretins dreptul de posesie asupra regiunii Tawang din sudul Tibetului astfel încât acordul nu a fost semnat decât de Marea Britanie şi Tibet.
Acordul de la Simla continuă şi astăzi să fie un măr al discordiei, China pretinde suveranitatea sa asupra întregului Tibet, inclusiv asupra regiunii Tawang care este parte a Indiei acum, iar guvernul tibetan din exil susţine că atât Tibetul Interior cât şi cel Exterior trebuie să rămână sub jurisdicţia lui Dalai Lama întrucât China a renunţat la pretenţiile sale în momentul în care a refuzat să semneze.
Celelalte episoade ale serialului
Tibet: Lama din coasta Chinei (I)Tibet: Lama din coasta Chinei (II)
Tibet: Lama din coasta Chinei (III)
Tibet: Lama din coasta Chinei (V)
Publicat de: Mihai (C.T.)
Data: 25 februarie 2010 (14:00)
Arhivat în: Asia, China, Dalai Lama, Internaţional, Tibet
Data: 25 februarie 2010 (14:00)
Arhivat în: Asia, China, Dalai Lama, Internaţional, Tibet