Dar hai să lăsăm fineţurile logice - oricum sunt irelevante pentru scumpii noştrii concetăţeni media - şi să vedem cât de departe poate ajunge dezinformarea şi manipularea, puternic stimulate de "sponsorizările" făcute de distributorul Gripen, nimeni altul decât celebrul BAE Systems.

Recurs la istorie:
BAE Systems a vândut Gripen în Cehia => oops!
BAE Systems a dat în leasing nişte Gripen în Ungaria => oops!
BAE Systems a vândut Gripen în Africa de Sud => oops!

Fiecare contract cu scandalul aferent deci. Pentru un portret complet al BAE Systems puteţi citi aici, aici şi aici.

Având în vedere cele de mai sus nu este de mirare că media românească, bine "unsă" pe la încheieturi, s-a umplut rapid de "scandalul F-16". Tema principală a campaniei încropită rapid în "laboratoarele" BAE: România a decis să ia pe de-a moaca nişte rable second-hand ce zac în soare abandonate prin deşertul Nevada (?) în locul unor "minunăţii" moderne nou-nouţe şi "la ofertă". Dacă partea cu rable second-hand aminteşte de programul lui Tăriceanu (dedicat propăşirii firmelor proprii şi îmbogăţirii subite a prietenilor săi care vând maşini noi la suprapreţ) şi ne-a fost expusă pe căi oficiale în diverse publicaţii & emisiuni tv, partea cu deşertul Nevada aminteşte prea mult de prostie crasă şi ne-a fost servită, în consecinţă, prin intermediul blogurilor "de bun simţ" şi a postacilor plătiţi per cuvânt.

Deşertul Nevada ăla este, cel mai probabil, unitatea militară AMARG din... Arizona. Mă rog, tot un drac (pentru tălâmbi). Numai că, aşa cum spun una sau două (vezi textul verde) surse nici nu se pune problema ca avioanele ce urmează a fi livrate în România să provină de la AMARG pentru că:

USAF a primit în total 209 F-16C şi 35 F-16D şi este singurul utilizator al acestui tip. După introducerea ulterioară a modelelor Block 30/40/50, toate aceste avioane au fost repartizate şi sunt operaţionale în cadrul unităţilor Air National Guard.

Băi americanilor, voi ştiaţi că zburaţi cu nişte rable amărâte prinse cu sârmă? Nu ştiaţi? Păi vedeţi dacă nu ascultaţi de jurnaliştii români nepărtinitori şi atoateştiutori? Ei ştiu tot despre maşinăriile patetice pe care le pilotaţi zilnic. Chiar nu pricep de ce nu le trimiteţi în cimitirul din Nevada să vă luaţi Gripen. Hai că-s la ofertă! Garantate BAE Systems!

Şi voi ameţiţii ăştia din CSAT ce faceţi? Voi n-aţi aflat încă că trebuie să luaţi Grifoane şi Tifoane că-s la pachet cu şpagă berechet? Las' că se rezolvă-n Parlament că ăia se pricep.

Gripen vs F-16 (I)

Nu credeam că voi ajunge vreodată să văd tot soiul de şpicheri/şpicheriţe şi alţi teleprompterişti ori scârţa-scârţa pe hârtie nu doar dându-şi cu părerea ci chiar cerând, pe un ton extrem de piţigăiat, explicaţii în chestiunea F-16. Pentru conformitate vă rog să notaţi că F-16 nu este un fier de călcat sau o tigaie cu teflon ci un avion destinat operaţiunilor militare.

Acuma, dacă Adelin Petrişor şi Radu Tudor sunt analişti militari, zic să-mi dau şi eu cu părerea despre Gripen vs F-16 că doar asta-i ţara tuturor posibilităţilor. Eurofighter nu se pune în discuţia asta, francezii ştiu de ce.

Cică era prin Europa o ţărişoară cu vreo 9 milioane de suflete-n ea, neutră şi nealiniată, Suedia pre numele ei. Şi avea Suedia asta un mare stres: era prea aproape de Rusia cea hulpavă şi se temea că va fi atacată iar singura ei speranţă era să reziste cât mai mult timp, poate se plictiseau ruşii şi plecau acasă. Numa că rezistenţa asta depindea de existenţa unor baze aeriene care să nu fie distruse în prima zi a atacului.

Aşa că stătură ei şi se sfătuiră şi inventară nişte baze originale, fiecare având până la zece fâşii de asfalt, botezate piste, răspândite care încotro plus câteva sute de "locuri de parcare" pentru avioane. Şi fiindcă "resursa umană" era cam pe sponci au hotărât să antreneze şi să echipeze corespunzător echipe mobile care să umble ca albinele de colo-colo şi să se ocupe de alimentare şi alte operaţiuni de pregătire a avioanelor pentru luptă. Făcură ei toate astea şi constatară că le lipseşte o componentă aparent minoră a acestui complex strategic de apărare: avioanele. Aşa s-a născut Gripen (adicătelea Grifon de la suedezi).

Deşi e mare cât F-16 şi arată cam ca F-16, Gripen nu e F-16. E mai tânăr dar nu este un F-16 mai modern cum înclină să creadă momâile noastre analizatoare. Logistica necesară operării şi configuraţia de luptă sunt complet diferite iar ideea ce a stat la baza proiectării sale este una singură dar fixă: să se muleze pe doctrina defensivă a Suediei şi să se bată de la egal la egal cu Su-27.

Hai să ne luăm Gripen! strigă gospodinele autohtone la TeVe. Aşa şi? Mai departe? Cu ce costuri? Renunţăm la bazele aeriene existente şi la infrastructura de apărare antiaeriană aferentă? Facem pistuliţe şi pistulele în munţi, pe dealuri şi câmpii? Antrenăm vreo zece-douăzeci de răcani să alerge ca ţiganii cu cortu' de la Amara la Bâlea Lac ca să lansăm două avioane?

Oameni buni, România nu-i Suedia! Iar Suedia nu este SUA! Ştie cineva când au participat ultima dată piloţii suedezi la o misiune de luptă "pe bune"? Ştie cineva câte lovituri de muniţie adevărată a încasat un Gripen înainte să cadă ca pietroiul din cer? În afară de teorie "din cărţi" şi instructaj de zbor "cu panglici şi fanfară" la mitinguri aeriene ce altfel de experienţă vor putea oferi instructorii suedezi piloţilor români? Care este volumul sprijinului logistic (piese de schimb, muniţie specifică etc.) ce poate fi oferit de Suedia "la o adică" (mai ales în cazul în care Suedia şi România ar fi atacate simultan)?

Gripen vs F-16 (II)

Suspectat de ceva vreme de oareşce "relaţii speciale" cu Moscova, ce intră deja sub incidenţa actelor de trădare, Mircea Geoană nu se dezminte şi ţine cu tot dinadinsul să-şi dovedească "calitatea" de "cârtiţă".

Această nouă dovadă a duplicităţii vine pe fondul deciziei CSAT de a da curs invitaţiei adresată României, de Preşedintele Statelor Unite Barack Obama, de a participa la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă.

Majoritatea comentatorilor, chiar şi cei din tabăra anti-băsesciană, şi-au declarat, fără echivoc şi fără a lăsa loc interpretărilor, sprijinul pentru ducerea la îndeplinire, cât mai rapid cu putinţă, a demersurilor legale necesare pentru demararea acestui proiect.

Teodor Meleşcanu, preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, şi-a exprimat convingerea că acordul va trece fără probleme prin Parlament şi a declarat că "Apărarea antirachetă a teritoriului este una dintre priorităţile României. Noul program al SUA, care este mult mai flexibil, răspunde necesităţilor de apărare."

Tot ca exemplu de aprobare, şi tot din partea unui adversar al Preşedintelui, poate fi evidenţiată şi declaraţia fostului Ministru de Externe, Adrian Cioroianu: "Amplasarea scutului pe teritoriul ţării noastre înseamnă responsabilizare, într-o chestiune extrem de serioasă. Ca partener al Statelor Unite, România are acum o poziţie mai bună în raport cu Federaţia Rusă."

Numai domnul Geoană are o cu totul altă poziţie şi se declară adeptul unei tactici de temporizare, aşteptând probabil indicaţii preţioase de la Moscova, cea care, vorba tătucului Ilici, ştie cine este el şi ce vrea. Citiţi şi vă cruciţi, vă rog:

"Opinia mea este că în faţa acestei decizii va trebui să avem o amplă consultare în care să implicăm şi să ascultăm vocea specialiştilor, a experţilor militari, să vedem care este şi opinia publicului românesc şi să vedem, bineînţeles, care este şi vocea Parlamentului, mai ales că prin votul Parlamentului o astfel de decizie poate fi aprobată, comentată sau amendată."

"[...] ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai importante decizii de securitate naţională din ultimii ani în ţara noastră [...]"

"Aşteptăm detaliile acestui proiect şi o dezbatere robustă şi democratică în jurul acestei teme atât de importante. În acest moment Parlamentul României se poate considera sesizat cu această problematică şi aşteptăm din partea preşedinţiei şi a CSAT, a ministerelor de resort, detalii, evaluări şi consecinţe, costuri, avantaje şi dezavantaje."

"Sunt şi riscuri, în clipa în care adăposteşti astfel de elemente pe teritoriul naţional te expui şi la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora se creează un astfel de scut. Este o decizie foarte importantă şi cred că numai printr-o dezbatere publică sănătoasă şi informată şi cu un vot democratic în Parlament vom putea avea o decizie finală pe acest subiect."

Ştie cineva cum a ajuns ăsta al doilea om în stat?