Şcoala de tonomate (III)
Pe de altă parte nici publicul nu este îndreptăţit să aibă pretenţia de a primi mai mult decât plăteşte, regulă de la care nu sunt exceptaţi nici măcar "abonaţii fideli". Ideea că un abonat sau orice alt beneficiar are dreptul să se amestece în politica editorială are la bază o viziune greşită asupra naturii unui element media. Tot un mit este şi obligaţia editorului de a publica opiniile şi "indicaţiile preţioase" ale publicului. O asemenea decizie de publicare este pur discreţionară, aparţine în exclusivitate editorului, în funcţie de propriul său interes, iar acesta nu este obliat să dea explicaţii în cazul unui refuz.
Asemenea abonaţilor şi beneficiarilor ocazionali nici sponsorii sau advertiserii nu beneficiază de drepturi speciale. Ei sunt îndreptăţiţi să folosească eventualele spaţii pentru care au plătit, conform convenţiei încheiate cu editorul, însă nu pot pretinde ca editorialele, articolele, reportajele etc. să devină o extensie a acestor spaţii. O asemenea abordare ar fi nu doar contraproductivă ci ar duce chiar la sucombarea elementului media, de îndată ce s-ar consolida în mentalul cititorilor opinia că întreg conţinutul editorial este subjugat advertiserilor. Poate cel mai relevant exemplu în acest sens este soarta revistelor de IT care abundau odinioară în piaţă iar astăzi se numără pe degetele de la o mână.
Din cele de mai sus reiese una din pietrele de moară atârnate de gâtul jurnalismului modern. Media trebuie să fie ieftină şi, dacă privim la costurile imense de producţie, în acest moment este cel mai ieftin produs oferit vreodată pe piaţă. Ziarele şi producţiile de televiziune costă mai mult decât preţul de vânzare iar abonamentele nu mai oferă de mult (dacă au făcut-o vreodată) posibilitatea de acoperire a costurilor. Singura sursă de profit este publicitatea iar publicitatea este strâns legată de tiraj sau audienţă. Şi aici apare un cerc vicios: dacă vrei să sporeşti tirajul sau să creşti audienţa ai nevoie de mai multă publicitate pentru acoperirea costurilor crescute, însă excesul de publicitate poate avea ca efect îndepărtarea sau reducerea numărului beneficiarilor.
Data: 23 septembrie 2010 (09:00)
Arhivat în: Antitrust, Diverse, Editorial, Jurnalişti, Media