Renaşterea Califatului (IV)
Intoleranţă
Deşi doctrinele islamiste ale grupurilor afiliate la organizaţii ca al-Qaeda, Frăţia Musulmană etc. prezintă o serie întreagă de deosebiri, toate, fără excepţie, prezintă un punct de convergenţă: dorinţa de reînviere a unui Islam antic idealizat şi determinarea de a impune o guvernare bazată pe Şaria, codul legislativ islamic şi îndepărtarea prin orice mijloace, inclusiv acte de terorism şi atacuri sinucigaşe, a influenţelor occidentale din societatea musulmană.
În spatele acestor doctrine stă credinţa că Dumnezeu este suprem iar oamenii nu au dreptul să implementeze legi, cu excepţia celor ce urmează cu stricteţe învăţăturile Islamului şi Codul Şaria. Acest postulat a fost elaborat chiar de Bin Laden care, în Decembrie 2004 declara: "democraţiile constituţionale şi monarhiile insuficient de islamice nu pot fi forme de guvernare acceptabile pentru societăţile musulmane evlavioase pentru că acordă prioritate legilor fabricate de oameni în detrimentul legilor lui Dumnezeu". În spiritul acestor idei, capul reţelei al-Qaida a făcut şi un apel ulterior către musulmani îndemnându-i să se opună procesului de instaurare a unor guvernări democratice în Irak, Afganistan şi teritoriile palestiniene.
Insistenţa ideologiei islamiste de a-l plasa pe Dumnezeu şi cunoaşterea oferită de acesta Profetului Mahomed la cârma tuturor structurilor, sociale, politice sau economice, este un pas strategic bine calculat care induce ideea ilegitimităţii oricărei forme actuale de guvernare şi supremaţia individului asupra oricărei legi emisă de acestea. Conform acestei ideologii, popoarele occidentale, în special cel american, prin participarea la alegeri, şi-au împuternicit liderii să comită acte reprobabile în teritoriile musulmane şi de aceea sunt direct responsabile pentru acestea.
Obiectivul acestor interpretări abracadabrante este uşor de decelat: transformarea victimelor atacurilor teroriste din inocenţi în ţinte legitime şi a unui laş ordinar care atacă o şcoală într-un mare martir căzut într-un război sfânt. O tactică care se potriveşte ca o mănuşă unor vajnici războinici ce-şi aleg ca puncte strategice cele mai populate zone, ascunzându-se cu bărbăţie în spatele civililor şi lansând atacuri pline de îndrăzneală dintre fustele femeilor şi scutecele copiilor.
Renaşterea Califatului (II)
Renaşterea Califatului (III)
Renaşterea Califatului (V)
Renaşterea Califatului (VI)
Deşi doctrinele islamiste ale grupurilor afiliate la organizaţii ca al-Qaeda, Frăţia Musulmană etc. prezintă o serie întreagă de deosebiri, toate, fără excepţie, prezintă un punct de convergenţă: dorinţa de reînviere a unui Islam antic idealizat şi determinarea de a impune o guvernare bazată pe Şaria, codul legislativ islamic şi îndepărtarea prin orice mijloace, inclusiv acte de terorism şi atacuri sinucigaşe, a influenţelor occidentale din societatea musulmană.
În spatele acestor doctrine stă credinţa că Dumnezeu este suprem iar oamenii nu au dreptul să implementeze legi, cu excepţia celor ce urmează cu stricteţe învăţăturile Islamului şi Codul Şaria. Acest postulat a fost elaborat chiar de Bin Laden care, în Decembrie 2004 declara: "democraţiile constituţionale şi monarhiile insuficient de islamice nu pot fi forme de guvernare acceptabile pentru societăţile musulmane evlavioase pentru că acordă prioritate legilor fabricate de oameni în detrimentul legilor lui Dumnezeu". În spiritul acestor idei, capul reţelei al-Qaida a făcut şi un apel ulterior către musulmani îndemnându-i să se opună procesului de instaurare a unor guvernări democratice în Irak, Afganistan şi teritoriile palestiniene.
Insistenţa ideologiei islamiste de a-l plasa pe Dumnezeu şi cunoaşterea oferită de acesta Profetului Mahomed la cârma tuturor structurilor, sociale, politice sau economice, este un pas strategic bine calculat care induce ideea ilegitimităţii oricărei forme actuale de guvernare şi supremaţia individului asupra oricărei legi emisă de acestea. Conform acestei ideologii, popoarele occidentale, în special cel american, prin participarea la alegeri, şi-au împuternicit liderii să comită acte reprobabile în teritoriile musulmane şi de aceea sunt direct responsabile pentru acestea.
Obiectivul acestor interpretări abracadabrante este uşor de decelat: transformarea victimelor atacurilor teroriste din inocenţi în ţinte legitime şi a unui laş ordinar care atacă o şcoală într-un mare martir căzut într-un război sfânt. O tactică care se potriveşte ca o mănuşă unor vajnici războinici ce-şi aleg ca puncte strategice cele mai populate zone, ascunzându-se cu bărbăţie în spatele civililor şi lansând atacuri pline de îndrăzneală dintre fustele femeilor şi scutecele copiilor.
Alte articole din serie
Renaşterea Califatului (I)Renaşterea Califatului (II)
Renaşterea Califatului (III)
Renaşterea Califatului (V)
Renaşterea Califatului (VI)
Publicat de: Mihai (C.T.)
Data: 1 februarie 2010 (08:00)
Arhivat în: Al-Qaeda, Asia, Internaţional, Talibani, Terorism
Data: 1 februarie 2010 (08:00)
Arhivat în: Al-Qaeda, Asia, Internaţional, Talibani, Terorism